Fumatul

Consumul de tutun, in general, care se manifesta prin diferite forme de mestecare, insertie rectala, prizare nazala si orala sau sugere, si fumatul, in special, produc o serie intreaga de efecte patogene care nu numai ca afecteaza in mod direct sanatatea umana, dar si amplifica calitatile nocive ale altor agenti fizici, chimici si biologici prin insidioase reactii sinergice. Fumatul in sine este un obicei larg raspandit in intreaga lume, fiind practicat in egala masura de barbati si femei, copii si adulti si afectand viata si sanatatea a milioane de oameni. El are la baza multiple cauze, dar cea mai importanta se refera la dependenta de efectul drogant al nicotinei existenta in toate formele de prezentare comerciala a produselor obtinute din frunze de tutun. In plus, impactul sau major asupra comportamentului individual a fost determinat si de industrializarea si comercializarea tutunului sub forma de tigari care sunt relativ ieftine, usoare si deci eficiente din punct de vedere economic, putand fi tinute in gura fara a folosi mainile care, intre timp, pot presta alte activitati. De altfel, tutunul este daunator organismului uman nu numai prin faptul ca, in timpul arderii sale in procesul fumatului, nicotina din compozitia sa patrunde in caile respiratorii, ci si prin faptul ca in timpul cultivarii sale se folosesc o serie intreaga de pesticide care apoi sunt inhalate odata cu nicotina, sau prin faptul ca in timpul recoltarii sau procesarii sale, pielea umana absoarbe o mare parte din nicotina continuta in frunzele de tutun cu care vine in contact. Din aceste motive insumate, fumatul, si nu numai, este recunoscut drept un important factor de risc al sanatatii umane; in numeroase tari adoptandu–se severe masuri legislative de prevenire si control a consumului de tutun prin implementarea unor politici de taxare, programe educationale de promovare a unei atitudini publice sanogene si, nu in ultimul rand, prin adoptarea unor masuri ferme de interzicere a fumatului in diferite locuri publice. De ce să NU fumăm? Peste 4000 de substanţe au fost identificate în fumul de ţigară, incluzînd cîteva care sunt active farmacologic, antigenice, citotoxice, mutagene şi carcinogene. Printre substanţele periculoase conţinute de ţigări se numără:  

• nicotina: este un alcaloid foarte toxic, stimulent şi sedativ neuroendocrin şi dă dependenţă
• gudronul: este un termen general pentru mai multe particule ce rezultă din fumul de ţigară. Particulele conţin substanţe chimice printre care oxizi de nitrogen, dioxid de carbon, monoxid de carbon, dar şi benzpiren, o hidrocarbură puternic cancerigenă.
• monoxidul de carbon: interferă cu transportul şi consumul de oxigen
• oxizi de nitrogen, cianură de hidrogen, amoniac
• metale (arsenic, cadmiu şi plumb) şi compuşi radioactivi, cu efecte carcinogene

La ce ne expunem dacă fumăm?

• fumatul este o cauză importantă a bolilor pulmonare cronice obstructive, tusea cronică, expectoraţia şi insuficienţa respiratorie fiind frecvent întîlnite la fumători; consumul ţigărilor a fost asociat, de asemenea, cu o incidenţă crescută a infecţiilor respiratorii şi deceselor cauzate de pneumonie şi gripa
• este o cauză majoră a bolii coronariene, contribuind atît la apariţia aterosclerozei coronariene, cît şi la evenimentele acute coronariene ischemice (infarct miocardic), trombotice şi aritmice; agravează ischemia periferică, poate afecta grefele de by-pass periferic şi este o cauză importantă a bolilor cerebrovasculare
• fumatul este responsabil în proporţie de 85-90% de apariţia cancerului bronho-pulmonar; important factor de risc şi pentru alte tipuri de cancere: cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezică urinară, rinichi, stomac, col uterin.
• este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei la femei, apariţia prematură a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfuncţiilor sexuale la bărbaţi, scăderea imunităţii în general
• fumatul în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului, acesta cîntărind mai puţin decît un nou-născut al unei mame nefumătoare; creşte riscul de avort spontan şi de deces al fătului
• alte efecte: gingivite, apariţia cariilor, voce răguşită, îngălbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor

Fumatul pasiv – ştiţi ce consecinţe are?

Fumatul pasiv reprezintă inhalarea fumului de ţigară de către nefumători, într-un mediu în care se fumează şi este la fel de dăunător pentru sănătate ca şi fumatul propriu-zis.Efectele fumatului pasiv pot fi senzaţia de greaţă, cefaleea, tusea, iritaţia ochilor, exacerbări la pacienţii astmatici, creşterea riscului de cancer pulmonar, a riscului de boli cardiace şi accidente vasculare cerebrale.

Fumatul pe glob:

Există aproximativ 1.2 miliarde fumători în lume. Fumatul este responsabil pentru aproximativ 4 millioane decese în fiecare an, 11.000 in fiecare zi. Fumarea unei singure ţigări scurtează viaţa cu 7 minute. Rata mortalităţii în rîndul fumătorilor este de 2-3 ori mai mare decît la nefumători la toate grupele de vîrstă. Aproximativ jumătate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 ani, ceea ce face din fumat cea mai importantă cauză de moarte prematură în ţările civilizate. Fumătorii trecuţi de 30 de ani suferă de 5 ori mai multe infarcte miocardice decît nefumătorii. Fumatul cauzează cca. 30% din decesele prin cancer; aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la bărbaţi şi 70-75% la femei se datorează fumatului

Fumatul pune in pericol gingiile sanatoase

La ce te gandesti cand citesti pe pachetele de tigari: „Tutunul dauneaza grav sanatatii”? Ce afectiuni iti vin in minte? Probabil cancer de plamani sau emfizem pulmonar. Dar stiai ca jumatate dintre bolile gingivale ale fumatorilor sunt cauzate de tutun? Iar afectiunile gingivale cronice pot duce la pierderea dintilor.

Fumatul grabeste avansarea bolilor gingivale

Fumatul poate grabi avansarea bolilor gingivale. In stadiile incipiente ale bolii se pot observa sangerari ale gingiei in timpul periajului. Pe masura ce infectia se inrautateste, gingiile sunt afectate si se retrag de langa dinte, formand pungi (spatiul dintre dinte si gingie). Aceste pungi se pot mari treptat, odata cu avansarea bolii, iar in ultima faza dintii nu vor mai fi bine fixati, apare durerea si chiar pierderile dentare. Studiile au aratat ca fumatorii au mai mult tartar decat nefumatorii. Acest lucru poate fi rezultatul cantitatii scazute de saliva din cavitatea bucala. Fumatorii sufera o pierdere mai mare a densitatii osoase si prezinta mai multe pungi intre dinti si gingii decat nefumatorii. Conform specialistilor, chimicalele continute de tutun afecteaza circulatia sangelui in gingii, provocand astfel incetinirea procesului de vindecare si cresterea riscului de nereusita al tratamentului.   Singura veste buna este ca renuntand la tigari, aceste riscuri sunt reduse semnificativ. Chiar si reducerea numarului de tigari fumate pe zi poate ajuta. Un studiu a aratat ca persoanele care fumeaza mai mult de un pachet si jumatate pe zi de tigari prezita un risc de 6 ori mai mare de a dezvolta o afectiune gingivala fata de nefumatori, iar cei care fumeaza mai putin de o jumatate de pachet prezinta un risc de 3 ori mai mare decat nefumatorii.

Fumatul si cancerul oral

Fumatul face parte dintre principalii factori de risc ai cancerului oral. Societatea Americana de Cancer informeaza ca:

1. Aproximativ 90% dintre persoanele care sufera de cancer de gura si anumite tipuri de cancer la gat au fumat. Riscul aparitiei acestor tipuri de cancer creste in functie de cantitatea de tigari fumate sau de lungimea perioadei in care s-a fumat.
2. Fumatorii prezinta un risc de 6 ori mai mare de a dezvolta aceste tipuri de cancer fata de nefumatori.
3. La aproximativ 37% dintre pacientii care continua sa fumeze dupa tratarea cancerului, apare un alt tip de cancer, precum cancerul la gat sau laringe, fata de doar 6% dintre cei care renunta la fumat.
4. Tutunul din tigari sau pipe poate provoca cancer in orice loc al gurii sau al gatului. Pipa poate cauza si cancer in zona buzelor.

Fumatul si esecul implanturilor

Implanturile pot fi utilizate pentru a inlocui dintii pierduti, insa fumatorii trebuie sa fie constienti de sansele mari ca aceste proceduri sa nu fie efectuate cu succes. Studiile efectuate au descoperit ca riscul ca aceste proceduri sa nu fie efectuate cu succes este mai mare la fumatori decat la nefumatori. Specialistii sunt de parere ca fumatorii trebuie incurajati sa renunte la tigari inainte de a efectuat aceste tipuri de proceduri.  

Fumatul scade sansele reusitei tratamentelor

Nu numai ca fumatul creste riscul aparitiei bolilor gingivale, dar ingreuneaza tratarea acestora si scade sansele reusitei tratamentului. Fumatul afecteaza abilitatea gurii tale de a se vindeca si multe dintre tratamentele de care ai nevoie pot sa nu aiba succes. De exemplu, coroanele si puntile dentare ale unei persoane cu boli gingivale nu vor arata prea bine pentru ca afectiunile gingivale vor produce pierderi osoase si retragerea gingiilor care inconjoara marginile coroanei. La fumatori scad si sansele ca un implant sa fie efectuat cu succes.   Bolile parodontale (gingivale) sunt infectii bacteriene care distrug tesutul moale si osul de care sunt ancorati dintii tai in osul maxilarului. Bacteriile gasite in placa si reactia organismului la placa contribuie la distrugerea tesutului moale si al osului. Multi oameni vad fumatul precum „un obicei prost”, spunand: „este un viciu care imi face placere, ma rasfat cu o tigara”. Ca fumator, ai tendinta sa nu te vezi dependent ci fumezi pentru ca iti place. Aceasta este o perceptie gresita. Cercetarile demonstreaza ca tutunul creeaza dependenta precum heroina sau cocaina. De fapt fumatul este un intregcomplex deoarece este si un obicei si dependenta. Si aceste doua elemente combinate fac din fumat un obicei la care se renunta foarte greu.

De ce este cu mult mai greu sa renunti la tigari decat sa incepi sa fumezi?

Potrivit opiniei unanime, principalul motiv este dependenta care se instaleaza rapid, chiar in 6 luni, ca urmare a consumului de tutun, mai ales daca initierea fumatului are loc in adolescenta. Dependenta reprezinta o „stare psihica si/sau fizica cauzata de interactiunea intre o substanta ce intruneste caracterul unui drog si un organism viu”. Aceasta stare se descrie prin „comportamente si reactii ce determina dorinta de a consuma permanent sau intermitent drogul, experimentand astfel efectele sale psihice si totodata evitand disconfortul resimtit in absenta sa”. Nicotina continuta in tigari este cea care induce dependenta tabagica, caracterizata prin: toleranta a organismului la tutun, dorinta persistenta de a fuma, incercarile repetate de renuntare la fumat soldate cu esec si necesitatea obtinerii efectului pozitiv psihoactiv. Psihoactivitatea intretinuta de nicotina se datoreaza efectului pe care aceasta il exercita la nivelul sistemului nervos central. O data cu inhalarea fumului de tigara, fumatorul are impresia ca este mai energic, descrie o mai buna capacitate de concentrare, este mai atent si chiar mai binedispus, gratie efectului discret euforizant al nicotinei. Oricat de mare ar fi placerea provocata de o tigara sau efectul stimulativ al fumatului asupra activitatii intelectuale, merita oare sa va riscati sanatatea si sa va expuneti unei dependente fizice si psiho-comportamentale la nicotina, care este comparata cu aceea cauzata de droguri de talia heroinei?… Sau sa introduceti in corpul dumneavoastra substante cunoscute ca detergenti, insecticide, otravuri mortale ori compusi chimici cancerigeni si toxici, ba chiar din categoria celor care erau folosite de nazisti in camerele de gazare?…